Degeaba vorbim. Când autoritățile sunt surde

După ce am primit acel răspuns năucitor din partea administrației roșiorene, care părea redactat într-o altă epocă, a devenit limpede că autoritățile nu sunt interesate de un dialog onest.

Solicitările noastre au fost clare și perfect legitime. Am cerut explicații privind numărul polițiștilor locali – atât cei cu statut de funcționari publici, cât și cei cu statut de paznici –, am cerut lămuriri despre funcționarea sistemului de supraveghere, care, peste noapte, a trecut miraculos din „sistem în teste” în „sistem 100% funcțional”, și am semnalat ineficiența celor două parcări cu plată din oraș, un eșec administrativ din toate punctele de vedere, care generează încasări minime fără ca cineva să intervină pentru a corecta situația.

Am cerut inclusiv ceva firesc într-o administrație normală: o vizită. Să vedem, la fața locului, cât de „funcțional” este acest sistem. În loc de transparență, am primit explicații ocolitoare, fraze goale și justificări care nu răspund la nimic. Problemele reale au fost împinse, din nou, sub preș.

Ne-am fi așteptat ca, măcar o dată, cineva să iasă public și să spună:
„Haideți, domnilor, veniți să vedeți că sistemul funcționează.”
„Haideți, domnilor, am găsit soluții pentru insulele ecologice.”

Ne-am fi așteptat la un minim de onestitate:
„Da, recunoaștem, insulele ecologice nu sunt ce ar trebui să fie.”

Soluții simple, de bun-simț:
– ca oamenii să nu mai fie obligați să vină la primărie pentru un amărât de cod, doar pentru a face funcțională o aplicație pe telefon;
– ca persoanele mai scunde să nu mai fie nevoite să facă alpinism urban pentru a arunca o pungă cu deșeuri;
– ca cineva să se gândească la igienizarea sertarelor în care se aruncă gunoiul și pe care zeci de oameni pun mâna zilnic.

Nu s-a întâmplat nimic.
Tăcere.

Am semnalat inclusiv posibile suspiciuni de furt de energie electrică, toate având legătură, se pare, cu iluminatul stradal. Cine se ocupă de iluminatul stradal? Noi știm. Dar am vrut să vedem dacă există bun-simț instituțional: un e-mail scurt, un „verificăm și revenim”.

Nimic.

Se cheamă asta complicitate?
Poate da, poate nu.
Dar rea-voință, cu siguranță, este.

Știți, stimați cititori, nu știm cum se face, dar la noi toată lumea se pricepe la toate. Poți fi, fără probleme, șef al Poliției Locale, iar apoi director executiv la DADPP. Este doar un exemplu, dar unul grăitor pentru felul în care este tratată responsabilitatea publică.

Disprețul autorităților față de cetățeni este revoltător.

Nu a ieșit nimeni să explice oamenilor cum se calculează impozitele, cum se calculează taxele, de ce plătim sume tot mai mari pentru salubritate. Am întrebat Primăria Turnu Măgurele. Am întrebat Primăria Alexandria.
Cu cât au crescut taxele?
Nimic. Tăcere totală.

Oare au nevoie de 10 sau 30 de zile pentru a răspunde unei solicitări formulate în baza unei legi pe care sunt obligați să o respecte? Sau așteaptă, pur și simplu, ca oamenii să se înghesuie la ghișee, unde fețe acre și plictisite așteaptă doar să încaseze taxele?

În imagini se văd mașini abandonate, părăsite pe domeniul public, pe care nimeni nu vrea să le ridice. Și, din nou, vorbim despre o obligație legală ignorată.

La astfel de administrații locale, să ne mai mirăm că trăim așa cum vedem zi de zi și cum simțim zi de zi?

Iar pentru ca tabloul să fie aproape complet, Apa Serv anunță, uneori, cu o oră înainte:
„Astăzi nu veți avea apă.”

La fel de bine ar putea anunța după:
„Apa este murdară pentru că am lucrat noi cu trei ore în urmă.”

Este imposibil, în orice direcție te-ai uita, să găsești măcar un minim de normalitate.

Redactia 24newsro