Bogdan – uitat de autorități, ajutat de oameni

Am redistribuit grupul „Ajută-l pe Bogdan!” și simt nevoia să spunem câteva lucruri care contează.

O doamnă cu un suflet mare – cadru medical și artist – a ales să ajute altfel. Nu are bani de donat, dar a pierdut nopți întregi scriind e-mailuri către diverse asociații, încercând să deschidă uși. A muncit asiduu, în tăcere, pentru a ajuta această familie.

Pentru că, vedeți, ajutorul nu înseamnă doar bani. Ajutorul înseamnă timp, implicare, efort, empatie. Dacă fiecare dintre noi ar ajuta cu cât poate și cu ce poate, lucrurile ar arăta cu totul altfel.

Familia lui Bogdan este una greu încercată. A apelat la autoritățile din Alexandria. Locuiesc cu chirie. Până de curând, pensia lui Bogdan a fost puțin peste 1.200 de lei. Recent, aceasta a fost recalculată și încadrată într-o altă categorie, dar nevoile au rămas uriașe.

Din păcate, Primăria Alexandria a uitat de mult de acești oameni.

Economiile familiei, strânse cu greu la un CAR, s-au spulberat – așa cum am scris deja – în contextul unei situații care face obiectul unor verificări. Bani puși deoparte pentru zile negre, care astăzi nu mai sunt accesibili.

Iar societățile comerciale care, la final de an, varsă sume importante la bugetele publice pentru imagine, pentru a părea „mai bune”, nu au avut nici măcar un gest. Nici măcar o întrebare.

În tot acest peisaj, rămân oamenii. Cei care ajută în tăcere. Cei care nu se afișează. Cei care fac ce pot.

Despre ei este, de fapt, această poveste.