O nouă capitală utopică în mijlocul junglei riscă să devină un oraș-fantomă. „Te simți ca în Singapore, dar nu este nimeni aici”

La trei ani după ce fostul președinte al Indoneziei, Joko Widodo, a început construcția noii capitale, Nusantara, menită să înlocuiască Jakarta, care se scufundă în mare încetul cu încetul și este foarte poluată și aglomerată, mulți se tem că ambițiosul proiect riscă să devină acum un imens oraș-fantomă.

Noua capitală utopică a Indoneziei pare că răsare de nicăieri. În adâncul pădurii, o autostradă cu mai multe benzi se ivește brusc printre copaci și duce înspre un palat decorat cu un vultur metalic ce strălucește sub soarele ecuatorial.

Însă, bulevardele care traversează orașul sunt aproape goale, în afară de câțiva grădinari și turiști curioși.

Președintele Prabowo Subianto, care și-a început mandatul în luna octombrie a anului trecut, a redus fondurile alocate de stat la mai puțin de jumătate din bugetul inițial – de la peste 2,5 miliarde de dolari, la mai puțin de 1 miliard, potrivit The Guardian.

Pentru anul următor, a fost alocată o sumă de 400 de milioane de dolari – doar o treime din fondurile cerute. Investițiile private au scăzut și ele și sunt cu peste 1 miliard de dolari mai mici decât era de așteptat.

Prabowo, care încă nu a vizitat noua capitală în calitate de președinte, a retrogradat statutul orașului Nusantara la cel de „capitală politică”. Deși a luat această decizie în luna mai, ea a fost anunțată abia în septembrie.

În 2024, directorul și adjunctul grupului care se ocupă de construcția noii capitale și-au dat demisia. În jur de 2.000 de funcționari publici și 8.000 de muncitori în construcții locuiesc acum în Nusantara – cu mult sub ținta de 1,2 milioane de locuitori vizată pentru anul 2030.

Au fost construite blocuri de apartamente, clădiri ministeriale, spitale, drumuri, sisteme de canalizare și un aeroport, dar o mare parte din oraș se află în continuare sub construcție.

Proiectul era deja un „oraș fantomă”, iar denumirea de „capitală politică” nu are „niciun sens” în legislația din Indonezia, a spus Herdiansyah Hamzah, specialist în drept constituțional de la Universitatea Mulawarman. „Noua capitală nu reprezintă o prioritate pentru Prabowo.”

Ecologiștii au avertizat că proiectul ar putea duce la un dezastru ecologic într-o zonă de pădure tropicală unde se găsesc specii rare și pe cale de dispariție. Peste 2.000 de hectare de păduri de mangrove au fost defrișate în ultimii doi ani pentru a face loc proiectelor de infrastructură, inclusiv o nouă autostradă și un nou port.

Nusantara ar putea să devină, mai degrabă, o atracție turistică decât un oraș cu milioane de oameni. „Te simți ca în Singapore”, a povestit Clariza, care a venit în vizită în Nusantara de pe insula învecinată Sulawesi. „Curat, modern – ca ceva ce este imposibil în mijlocul junglei.”

„Pentru noi, cei care trăim în regiunile estice, totul pare mai centralizat atunci când capitala este aici”, a mai spus Clariza. „Dar este și straniu și tăcut. Încă nu este nimeni aici.”