ÎCCJ: acțiuni admise pentru efectele vaccinării anti-COVID

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele care susțin că au suferit prejudicii după vaccinarea anti-COVID pot formula acțiuni în instanță atât în baza legii speciale privind produsele cu defecte, cât și în temeiul dreptului comun, invocând răspunderea statului sau a altor entități implicate.

Decizia nr. 525/2025 a ÎCCJ confirmă că Legea nr. 240/2004 privind răspunderea pentru produse cu defecte nu împiedică intentarea unor procese bazate pe articolele 1349 și 1357 din Codul Civil – răspunderea pentru fapta proprie. Cu alte cuvinte, regimul special al producătorului nu blochează analizarea unor eventuale conduite culpabile ale autorităților publice sau altor persoane.

Prin această hotărâre, Înalta Curte a respins recursurile formulate de Ministerul Sănătății și Statul Român și a menținut decizia instanței de apel, care a permis rejudecarea cauzei pe fond.

Contextul juridic

Cazul a fost deschis în 2023, după ce o reclamantă a invocat o afecțiune apărută în urma vaccinării și a cerut despăgubiri de 100.000 de euro, precum și o prestație lunară pentru prejudiciul viitor. Tribunalul Sălaj a respins inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Cluj a anulat decizia, iar ÎCCJ a confirmat definitiv această interpretare.

Instanța supremă a subliniat că Strategia Națională de Vaccinare (HG nr. 1031/2020) nu exclude analiza răspunderii civile, iar posibilele fapte de neglijență sau omisiune vor fi verificate de instanțele de fond, pe baza probelor.

Semnificația deciziei

Hotărârea ÎCCJ nu acordă despăgubiri automat, dar clarifică faptul că cetățenii pot cere instanțelor să analizeze și răspunderea statului, nu doar a producătorului.
Pentru practică, decizia stabilește un precedent important: instanțele trebuie să verifice ambele paliere – regimul special și dreptul comun – atunci când sunt invocate împreună.

Articol realizat de Redacția 24NewsRO.ro, pe baza deciziei publicate în octombrie 2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție.