Noi dezvăluiri 24newsro: Garda Forestieră cere cercetarea pădurarilor din Plopii Slăvitești, după un raport care a dispărut din mapă

Totul a început în decembrie, cu o scrisoare de reziliere. Proprietarul unei păduri private de 428,91 hectare din Teleorman a anunțat Ocolul Silvic Turnu Măgurele că nu mai vrea serviciile lui de pază, iar terenul urma să treacă la Ocolul Silvic Muntenia. Predarea a adus la Plopii Slăvitești, între 11 și 27 februarie, o echipă a Gărzii Forestiere București. Ce a găsit acolo a ajuns, opt luni mai târziu, la Parchet.

Înainte de control, pe 30 ianuarie, Ocolul Turnu Măgurele a depus plângere penală. Raporta 18 cioate de glădiță și salcâm, tăiate fără drept, cu un volum de 2,640 metri cubi și o pagubă de 861,92 lei, plus două construcții fără aprobări de scoatere din fondul forestier. Pe 2 februarie, dosarul 94/182/P/2026 era înregistrat la Parchet, care l-a trimis Postului de Poliție Plopii Slăvitești.

Actele de control ale Gărzii, făcute două săptămâni mai târziu, pe ambele cantoane, nu consemnează nicio cioată tăiată ilegal. Consemnează altceva.

Pe cele 301,65 hectare de la Plopii Slăvitești, fără amenajament silvic, echipa a găsit o clădire pe platformă betonată, un container, o magazie și două construcții din lemn. Mai erau o parcare asfaltată, patru platforme betonate pentru hrănitori, un siloz de cereale pe o platformă de 115 metri pătrați și 1.500 de metri de drumuri asfaltate între parcele. Pe cei 127,26 hectare din Segarcea Vale nu a fost nicio construcție.

Proprietarul a arătat autorizațiile de înființare și funcționare a unui complex de vânătoare, din 2012 și 2014, și o autorizație a Consiliului Județean din 2013 pentru împrejmuirea terenului. Reprezentantul lui a scris de mână pe nota de constatare că platformele și construcțiile existau când a cumpărat pădurea. Garda a căutat aprobările silvice și nu le-a găsit.

„Pentru construcțiile enumerate nu au fost prezentate și nu au fost identificate aprobări de scoatere definitivă sau de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier național.”

— Garda Forestieră București, răspuns din 21 octombrie 2026

Raportul care nu s-a mai găsit

Pe 3 martie, referentul Gărzii București care participase la control a depus raportul la mapa inspectorului-șef, pentru aprobare. În data de 23 martie, același referent scria Ministerului Mediului că raportul „nu a fost aprobat de Inspectorul Șef al Gărzii Forestiere București și nici nu se mai regăsește în instituție”. Raportul din iulie spune același lucru, mai simplu.

„La scurt timp după depunerea lui la mapă acesta nu a mai fost găsit.”

— Raportul Gărzii Forestiere București din 3 iulie 2026

Fragment din nota Gărzii Forestiere Naționale: raportul „nu a fost aprobat” și „nu se mai regăsește în instituție”.

Pe 4 martie, proprietarul obținea de la Primăria Plopii Slăvitești un certificat de urbanism pentru una dintre construcții. Garda notează că el nu ține loc de aprobare silvică.

Controlul Gărzii Naționale din 23 aprilie a fost ordonat chiar de inspectorul general George Gârbacea, care pe 6 octombrie vorbea public despre sesizări ținute prea mult la sertar.

➜ Citește și: Supracontrol în pădurea din zona localității Plopii Slăvitești. Gârbacea acuză sesizări ținute la sertar

Într-un răspuns din 12 octombrie, Parchetul confirma că dosarul din ianuarie nu era soluționat și că nu fuseseră reunite alte dosare penale la el. Poliția a anunțat că prelungește la 30 de zile termenul în care răspunde întrebărilor 24newsro despre el.

➜ Citește și: Plopii Slăvitești: dosarul cu arborii tăiați și construcțiile din pădure, tot nerezolvat după opt luni

Sesizarea împotriva pădurarilor

Pe 3 iulie, raportul final a fost aprobat de inspectorul-șef al Gărzii București, la a cărui mapă fusese depus și primul. Pe 5 august, Garda a trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele sesizarea penală. Cere cercetarea pentru amplasarea de obiective în fondul forestier fără aprobări, dar și pentru neglijență în serviciu și omisiunea sesizării organelor penale. Printre cei vizați sunt pădurarii care păzesc cele două cantoane, despre care Garda spune că nu au semnalat în scris șefilor lor ce se construia în pădure.

„Nu au semnalat în scris șefului ierarhic ocuparea de terenuri din acest fond fără aprobare legală.”

— Sesizarea penală a Gărzii Forestiere București

Cererea către procuror e fără echivoc.

„Vă solicităm să dispuneți începerea urmăririi penale împotriva persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea acestor fapte și trimiterea în judecată.”

Fragment din sesizarea penală a Gărzii Forestiere București din 5 august 2026.

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, sesizarea a fost înregistrată pe 11 august, cu numărul de dosar 660/182/P/2026. Dosarul a fost trimis întâi la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice al IPJ Teleorman, iar pe 4 septembrie a trecut la Secția 8 Poliție Rurală Lunca. Se instrumentează separat, fără să fi fost reunit cu dosarul Ocolului din ianuarie, și nu este soluționat.

Nu s-au dat amenzi, fiindcă, spune Garda, faptele au caracter penal. Readucerea terenului la starea inițială și prejudiciul se stabilesc în procedura penală. Raportul din iulie vorbește deja despre „imposibilitatea readucerii terenului la starea inițială”.

Opinia 24newsro.ro: Povestea are mai multe goluri decât răspunsuri. O pădure de peste 300 de hectare a funcționat fără amenajament silvic. În ea s-au turnat platforme, s-a ridicat un siloz și s-au asfaltat 1.500 de metri de drum, iar singurul semnal scris din ianuarie privește două dintre construcții. Cum au trecut atâția ani și atâta asfalt fără să observe cineva dintre cei care controlează fondul forestier?

Cele 18 cioate au un dosar deschis din februarie. Controlul Gărzii nu le-a găsit, dar a găsit o pădure cu platforme, siloz și asfalt. Raportul din martie, care ar fi trebuit să pună în mișcare totul, s-a pierdut într-o mapă, într-o instituție care acum cere cercetarea altora pentru neglijență. Între timp, nimeni nu a dărâmat nimic și nu a plătit nimic. Garda spune că readucerea terenului la starea inițială e de domeniul procedurii penale. Cele două dosare, cel din ianuarie și cel din august, au ajuns la aceeași secție de poliție rurală, iar niciunul nu este soluționat.