Terapeuta care sculptează în culoare: portretul Gabrielei Ștefania Alexe

PORTRET DE ARTIST

Terapeuta care sculptează în culoare: portretul Gabrielei Ștefania Alexe

Sunt oameni care descoperă arta târziu, aproape din întâmplare, și o transformă într-o a doua respirație. Gabriela Ștefania Alexe este unul dintre ei.

De profesie terapeut — lucrează cu fasciaterapie și terapie sonor-vibrațională — a găsit în pictură un spațiu în care își permite să iasă din cotidian și să caute o altă față a propriei persoane. Își spune „artist audio-vizual” și „sculptor în culoare”, iar a doua sintagmă nu e o figură de stil: lucrările ei se ridică efectiv de pe pânză.

Parcursul ei artistic a trecut prin Zentangle, prin grafică angelică în tehnică mixtă și prin viziunile junglei amazoniene, până să ajungă la ceea ce o definește astăzi — tehnica Impasto, pictura în relief. Cu pastă de structură modelată cu cuțitul, peste care adaugă pigmenți acrilici și accente metalice de aur sau aramă, Gabriela Ștefania nu mai pictează suprafețe, ci volume. Iar saltul acesta a fost, recunoaște ea, și unul interior: tehnica i-a dat curajul să-și depășească teama de perfecțiune și să accepte libertatea de a „sculpta” materia direct, fără teama greșelii.

Tema care revine în lucrările ei este liniștea. Seria Buddha caută acel punct de calm din mijlocul agitației — mintea scufundată în inimă. În portretul Pacea Minții. Te aud, realizat în mezorelief, trăsăturile sunt doar sugerate prin tușe viguroase de cuțit, iar accentele aurii adaugă o notă de mister; e dialogul tăcut a doi parteneri, imersiunea în liniștea care hrănește iubirea.

Pacea Minții. Te aud, din seria Buddha · 30×70 cm · impasto sculptural, acrilic și accente metalice

Tot din seria Buddha face parte și abstractul Zen în jungla urbană. O mână dă deoparte hățișul de frunze căutând ceva — o pojghiță sub care se află un perete sau poate o stâncă. Pătrunzi mai adânc, mai înlăuntru, și descoperi ceva viu și tăcut, care te aștepta. „Arta poate fi remediu și ancoră”, spune artista, și își rezumă crezul într-un singur hashtag — #ArtacaRemediu.

Zen în jungla urbană, din seria Buddha · 60×80 cm · compoziție texturată mixed media, finisaj metalizat și aur lichid

O altă serie, Inima-Împărăteasa, pune în centru chiar inima — când tratată ca organ uman, când desenată copilărește, când ca simbol al metafizicii chineze sau al culturii cucuteniene. În Inima-Fiica Soarelui, prima ei lucrare în stil „contemporary fusion”, contrastul dintre zonele brute, rugoase, și suprafețele fine, metalizate, devine subiectul însuși: o invitație la o permanentă reîntoarcere către centru.

Inima-Fiica Soarelui, din seria Inima-Împărăteasa · 60×60 cm · compoziție texturată mixed media, accente de aur lichid

Madre Naturalezza / Mama Natură păstrează amintirea primei ei întâlniri cu arta vizionară, sub îndrumarea pictorului peruan Mauro Reategui Perez. Lucrarea surprinde feeria nopților junglei amazoniene din Peru și are o a doua viață: realizată cu accente de acrilic fluorescent, prinde culoare cu totul nouă sub lumina ultravioletă.

Madre Naturalezza / Mama Natură · 30×40 cm · acrilic și accente fluorescente pe canvas — aceeași lucrare în lumină normală (sus) și ultravioletă (jos)

Nu lipsesc nici trimiterile mitologice. În Ochiul Tornadei, din seria Eu și Lumea, pornește de la Gimli din mitologia nordică — „adăpostul de aur” despre care se spune că ar supraviețui până și sfârșitului lumii, Ragnarök, și care l-ar fi inspirat și pe Tolkien. Gabriela Ștefania și-l imaginează în alb și negru, cu tușe de aur și aramă și cu inserții de sticlă de Murano prinse în pastă.

În Ochiul Tornadei, din seria Eu și Lumea · 60×80 cm · mixed media cu inserții de sticlă de Murano — artista, alături de lucrare

Manifestul ei creativ pornește de la o idee simplă și incomodă: orice om e pus, mai devreme sau mai târziu, „în pătrățica lui”, între limite. În loc să lupte cu ele, artista alege să le transforme în atu — în structură, în cadru, în excelență. De aici și obiceiul de a picta până pe marginea tabloului, ca povestea să nu se oprească la ramă, ci să se reverse pe perete și să-l facă pe privitor să viseze.

Drumul acesta nu l-a făcut singură. Lucrările ei impasto au prins contur în cadrul comunității Melinda Art, galeria bucureșteană de pe strada Johannes Kepler care reunește o întreagă familie de artiste lucrând în această tehnică — locul unde, în propriile cuvinte ale galeriei, oamenii transformă pasiunea în artă tangibilă, „creată cu suflet, adusă la viață prin textură”. Sub egida Melinda Art, în colaborare cu Muzeul Recordurilor Românești, creațiile Gabrielei au fost expuse la Salonul de toamnă 2025 și la cel de primăvară 2026. Trei dintre lucrările ei — Zen în jungla urbană, Inima-Fiica Soarelui și Pacea Minții / Te aud — sunt prezentate pe pagina dedicată din galeria online a Melinda Art.

Pentru Gabriela Ștefania Alexe, arta rămâne, înainte de orice, o formă de echilibru și de redescoperire a bucuriei tactile într-o lume tot mai digitală.

Fotografii: arhiva artistei / Melinda Art.