Raport oficial: Declin demografic și restanțe la fonduri europene în județul Teleorman

Guvernul României a publicat recent un document amplu care radiografiază starea administrației publice centrale și locale. Realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, „Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice” se bazează pe datele oficiale aferente anului 2024 și oferă o imagine clară, dar îngrijorătoare, asupra situației din județul Teleorman. De la scăderea accelerată a populației la incapacitatea de a atrage fonduri europene, datele indică probleme structurale majore.

Documentul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului cu scopul de a transparentiza aparatul de stat, adunând informații din surse oficiale precum Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Iată principalele concluzii extrase din raport care vizează direct județul Teleorman.

Populație în scădere și dependență de ajutoare sociale

Statisticile INS incluse în document confirmă declinul demografic sever din sudul țării. Județul Teleorman, alături de Brăila, este dat ca exemplu național pentru cel mai accentuat spor natural negativ. Acest lucru înseamnă că diferența dintre numărul nașterilor (cu o rată scăzută, sub 6 la mia de locuitori) și cel al deceselor este profund dezechilibrată.

În paralel cu îmbătrânirea și scăderea populației, raportul evidențiază o vulnerabilitate socială ridicată. Teleormanul se află printre județele cu o concentrație foarte mare de beneficiari ai Venitului Minim de Incluziune (VMI). Acest indicator reflectă lipsa locurilor de muncă și dependența unei părți semnificative a locuitorilor de sprijinul financiar al statului.

Colectarea taxelor: Diferențe uriașe între Alexandria și Turnu Măgurele

Un indicator esențial al performanței administrației locale este gradul de colectare a veniturilor proprii, în special a impozitelor pe proprietate. Documentul guvernamental arată o lipsă de uniformitate îngrijorătoare la nivelul județului.

Municipiul Alexandria reușește un grad de colectare de 68%, un procent considerat mediu la nivel național. În schimb, municipiul Turnu Măgurele este menționat direct în raport ca un exemplu negativ de vulnerabilitate fiscală, reușind să colecteze doar 17% din taxe. Administrațiile din orașe precum Roșiori de Vede, Zimnicea sau Videle au, de asemenea, sarcina de a-și eficientiza aparatul fiscal pentru a nu mai depinde exclusiv de sumele defalcate de la bugetul de stat.

Consiliul Județean Teleorman, la coada clasamentului pentru bani europeni

Poate cea mai severă concluzie a raportului se referă la atragerea banilor europeni, principalul motor de dezvoltare pentru administrațiile locale din România.

În perioada analizată (2016-2024), Consiliul Județean Teleorman figurează la polul negativ absolut. Conform datelor oficiale, județul a raportat cele mai mici venituri atrase din fonduri externe nerambursabile pe cap de locuitor și cele mai slabe valori la execuția acestor proiecte. Documentul subliniază contrastul major față de administrații performante din județe precum Tulcea, Bistrița-Năsăud sau Bihor, care au atras sume record.

Concluzia raportului: Nevoia urgentă de reformă

Deși Guvernul admite că bazele de date ale statului sunt încă fragmentate și au o acuratețe de 95%, cifrele referitoare la Teleorman indică direcții clare. Fără o creștere a capacității administrative de a colecta venituri locale și fără o deblocare urgentă a atragerii de fonduri europene, județul riscă să se adâncească în izolare economică și depopulare.

24newsro