Coșurile care abia mai fumegă. Teleormanul, un județ fără viziune industrială

Două coșuri de fum care străpung cerul senin al Roșiorilor de Vede. Mai fumegă, da, dar palid, sfios, ca o amintire a vremurilor în care orașul însemna ceva pe harta industrială a țării. Sunt astăzi mai mult repere triste pe linia orizontului decât dovezi ale unei economii vii.

Nu ne numărăm printre cei care plâng după “epoca de aur”. Nimeni nu vrea înapoi cozile la pâine, frigul din apartamente sau dictatura. Dar onestitatea ne obligă să recunoaștem un adevăr incomod: de industria din Roșiori de Vede s-a ales praful. Și nu doar aici - tot Teleormanul, județ eminamente agrar, se află în aceeași situație.

Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, Videle, Roșiori de Vede - cinci orașe, aceeași poveste. Combinate închise sau funcționând la o fracțiune din capacitate, fabrici dezmembrate la fier vechi, hale goale care așteaptă un investitor care nu mai vine. Iar dincolo de orașe, satele - golite de tineri, ținute în viață de pensiile bătrânilor și de banii trimiși din străinătate.

Hai să fim sinceri și să ne punem o întrebare simplă: dacă mâine ar bate la ușa Consiliului Județean sau a primăriilor noastre un investitor serios, ce i-am putea oferi?

Forță de muncă calificată? Tinerii au plecat și pleacă în continuare - la București, la marile companii multinaționale, sau direct în Italia, Germania, Spania. Școlile profesionale care pregăteau cândva strungari, sudori, electricieni, mecanici agricoli au rămas amintiri. Cei care se mai întorc acasă vin în concediu, nu să se angajeze.

Infrastructură? Drumuri județene pe care le evită până și camioanele. Calea ferată folosită la jumătate. Portul Turnu Măgurele - o resursă strategică ignorată. Utilități învechite. Parcuri industriale funcționale? Pe hârtie, poate.

Facilități fiscale, terenuri pregătite, sprijin real pentru investitori? Întrebați la primării sau la Consiliul Județean și veți primi, în cel mai bun caz, un zâmbet jenat și un pliant.

Și totuși, alte județe de aceeași dimensiune și cu același trecut comunist au reușit să se reinventeze. Au atras investitori, au construit parcuri industriale, au păstrat tinerii acasă. Diferența nu stă în noroc. Stă în viziune, în muncă administrativă serioasă, în continuitate peste cicluri electorale, în refuzul de a trata economia locală ca pe o anexă a politicii de partid.

Teleormanul are nevoie urgentă de o strategie reală de dezvoltare economică - una care să meargă dincolo de agricultură și subvenții. Are nevoie de un dialog serios între administrație, mediul de afaceri și comunitate. Are nevoie de oameni care să gândească județul pe 20 de ani, nu pe 4.

Altfel, peste încă un deceniu, vom mai scrie un articol despre coșuri tăcute, fabrici fantomă și un județ fără proiect.

24newsro