Economia Chinei crește peste așteptări, în ciuda conflictului din Orientul Mijlociu. Ce sectoare au susținut PIB-ul

Economia Chinei a înregistrat o creștere peste așteptări în primul trimestru al anului, cu un avans de 5% față de perioada similară din 2025, în ciuda perturbărilor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice și comerțului global.

Produsul intern brut (PIB) a avansat cu 5% în această perioadă, comparativ cu anul anterior, potrivit datelor oficiale. Economiștii estimaseră o creștere de aproximativ 4,8%, notează BBC. Această evoluție vine în ciuda conflictului din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie, care a perturbat grav aprovizionarea globală cu energie, afectând în mod deosebit țările asiatice.

Este totodată prima publicare a datelor oficiale privind PIB-ul după ce Beijingul și-a redus luna trecută ținta anuală de creștere economică la un interval de 4,5%–5%, cel mai scăzut obiectiv de expansiune din 1991.

Revenirea față de creșterea mai slabă de 4,5% din trimestrul anterior a fost susținută de sectorul manufacturier, în timp ce a doua cea mai mare economie a lumii continuă să fie afectată de scăderea investițiilor în sectorul imobiliar. Automobilele și alte exporturi au reprezentat „un punct luminos major” în date, a declarat Kyle Chan, analist la Brookings Institution.

Efectele complete ale războiului din Iran nu sunt încă vizibile, a spus Chan, adăugând că PIB-ul din trimestrul următor ar putea fi mai slab din cauza perturbărilor comerciale provocate de conflict.

Cele mai recente ținte de PIB și obiective economice ale Chinei au fost anunțate în martie, în cadrul noului Plan cincinal. Beijingul s-a angajat, de asemenea, să investească masiv în inovație, industrii de înaltă tehnologie și în stimularea consumului intern.

Partidul Comunist aflat la putere încearcă să remodeleze economia țării, care se confruntă cu mai multe probleme, inclusiv consum scăzut, o populație în scădere și o criză imobiliară prelungită. Din exterior, China se confruntă și cu o criză energetică generată de războiul din Iran și cu tensiuni comerciale globale, inclusiv politicile tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump.

În prezent, China este supusă unui tarif american de 10% pentru majoritatea bunurilor sale. Totuși, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat marți că aceste taxe ar putea reveni până la începutul lunii iulie la nivelurile anterioare deciziei Curții Supreme care a anulat multe dintre taxele de import.

Importurile Chinei au crescut, de asemenea, cu aproape 28% în martie, potrivit datelor vamale. Acest lucru a dus la un excedent comercial lunar - diferența dintre exporturi și importuri - de puțin peste 50 de miliarde de dolari (36,85 miliarde de lire sterline), cel mai scăzut nivel din ultimul an.

Creșterea valorii importurilor este probabil cauzată de majorarea costurilor la nivel global, ca urmare a războiului din Iran, potrivit lui Yixiao Zhou de la Australian National University. Amenințările Iranului la adresa navelor care încearcă să folosească ruta maritimă crucială din Strâmtoarea Ormuz au dus la creșterea prețului petrolului brut, precum și a materialelor derivate din acesta, cum ar fi plasticele.

China este mai puțin dependentă de petrolul din Golf decât alte mari economii asiatice, precum Japonia și Coreea de Sud, care au fost afectate puternic de criză. Totuși, benzina devine mai scumpă în țară, iar unele companii aeriene chineze au redus zborurile, pe fondul creșterii prețurilor la combustibilul pentru avioane.

Războiul ar putea afecta exporturile Chinei dacă consumatorii din întreaga lume vor fi mai puțin dispuși să cheltuiască din cauza prețurilor mai ridicate generate de conflict, a adăugat Zhou.

„Creșterea exporturilor depinde în cele din urmă de economiile partenerilor comerciali”, a spus ea. „Este dificil să menții această creștere la un ritm foarte ridicat în mod constant.”