Poliția Teleorman, „orbită” de o literă: Cum a dispărut Mija Ștefania din radarele legii, deși facturile o găsesc mereu

E greu să fii polițist în Teleorman. Nu pentru că infractorii ar fi vreun geniu al crimei, ci pentru că, se pare, baza de date a instituției este extrem de selectivă. Am pornit pe urmele dispariției unei femei, la rugămintea unui coleg, sperând că autoritățile ne vor oferi un minim de ajutor. Ne-am înșelat amarnic.

Când vecinii știu, dar „sistemul” dă eroare

La fața locului, toată lumea ne-a spus același nume: Mija Doina. Femeia a dispărut de vreo 5-6 ani, dar amintirea ei e încă vie printre vecini. Am cerut oficial IPJ Teleorman să ne spună dacă există vreo evidență a acestei dispariții. Răspunsul? Un „Nu există” sec. Am bătut și la ușa IGPR, care, într-un exercițiu de eficiență birocratică maximă, a trimis sesizarea înapoi spre „competentă rezolvare” la... IPJ Teleorman. Rezultatul? Același refren: persoana este de negăsit în registre.

Doar că noi nu ne-am oprit aici. Și, surpriză! Am intrat în posesia unei facturi recente. Documentul ne-a arătat că prenumele real nu este Doina, ci Ștefania. Așadar, Mija Ștefania A. există, primește facturi și are un domiciliu clar.

E fascinant cum o companie de utilități reușește să identifice un om, în timp ce Poliția Română, cu toate pârghiile și mijloacele legale din dotare, se împiedică de un prenume comunicat greșit. Mai ales că, din relatările oamenilor, poliția a fost prezentă la fața locului chiar atunci când s-a anunțat dispariția, în urmă cu ani buni. S-a evaporat dosarul sau interesul?

De la „amatorismul” din trafic, la excesul de zel de la înmormântări

Nu ar trebui să ne mire această orbire instituțională. Recent, am văzut cum mai multe echipaje de poliție din Roșiori au acționat ca niște amatori într-un caz cu focuri de armă între Roșiori de Vede și Peretu. În loc de siguranță reală, primim zilnic 3-4 comunicate despre violența domestică. E bine că le trimiteți, domnilor, dar e tragic că am ajuns să le primim tot pe fondul incompetenței: a fost nevoie de o crimă dublă înfiorătoare la Beciu și de controale „de la centru” ca să vă amintiți de prevenție.

Iar soluția găsită pentru a „preveni” incidente? Scoaterea mascaților și a jandarmilor pe străzi la înmormântări. Atât s-a putut. În loc să folosiți munca de informații și logica, preferați spectacolul forței brute într-un orășel de 30.000 de suflete.

Transparența vine după 30 de zile

Nici la capitolul comunicare lucrurile nu stau mai bine. După un conflict la Turnu Măgurele, unde a existat suspiciunea că un implicat ar fi fugit chiar din sediul poliției, am cerut lămuriri conform legii. Răspunsul a venit după aproximativ 30 de zile. De ce atâta timp?Solicitarea a fost făcută la câteva zile după presupusul incident.

Această tăcere prelungită, combinată cu incapacitatea de a identifica o persoană dispărută (deși acum v-am dat totul „pe tavă”), ne confirmă suspiciunea că IPJ Teleorman este o instituție complet depășită. O poliție performantă nu este cea care aleargă cu girofarul pornit toată ziua fără rost, ci este cea care devine eficientă tocmai atunci când nu o vezi, dar simți că este prezentă exact unde trebuie.