CREȘTIN-ORTODOX (NEPRACTICANT), Ghid duhovnicesc pentru creștinii ortodocși practicanți-II

Ghid duhovnicesc pentru creștinii ortodocși practicanți-II

Cei doi termeni din titlu nu se anulează reciproc dar…nici prea departe de asta nu sunt!

De fapt ei creionează doar o realitate ascunsă uneori sub covor: una este “să te declari” la recensământ că ești creștin-ortodox (pentru că botezul îți deschide calea de a fi) și alta este să fii practicant după normele recomandate de Biserică. Nu vorbim de normele tale (sigur ai tu unele foarte avantajoase…pentru tine) că ajungem în zona de discuții filosofice și mă depășesc…

De aceea am și specificat și în primul text, și o voi face la toate cele care vor urma, că reflecțiile mele duhovnicești vizează practicanții cu predilecție și nu pe cei care se declară creștini dar au senzația că dețin adevărul absolut… doar pentru că au văzut toată seria din Extratereștrii antici și știu ei că “în numele religiei au murit o groază de oameni” așa că el n-are de practicat nimic.

Să revenim…

Dragul meu practicant, dacă aș avea 1 € pentru fiecare ocazie în care am auzit expresia “m-am născut ortodox, vreau să mor ortodox” ar avea un cont destul de mare în bancă.

Ei bine, fraza de mai sus NU poate fi singurul tău argument în dialogurile care apar, uneori fără să vrem, în viața noastră cu diverși oameni (creștini sau necreștini, ortodocși sau protestanți, practicanți sau nu).

Fraza de mai sus exprimă de fapt o neputință-neputința de a spune clar, concret în Cine și de ce crezi!

Pentru că vezi tu, dragul meu practicant, Biserica din care faci parte și în lăcașul căreia mergi în fiecare duminică (și în sărbători, pe cât posibil) este de fapt o “ladă de zestre” pentru tine, în care se păstrează tot ce ai nevoie pentru viața veșnică de care vrei să ai parte după Judecata lui Hristos. Asta trebuie să știi de fapt: că lauzi pe Dumnezeu cel în Treime slăvit și ești în comuniune cu cei care au același crez cu tine…Pentru că noi toți asta ne dorim de fapt, VIAȚA VEȘNICĂ!

Nu știai că-ți dorești asta? Îmi pare rău că afli abia acum.

Dacă totuși vrei un răspuns potrivit (în afară de clasicul ăla menționat mai sus), îți recomand să spui Crezul pe care îl rostești în biserică la fiecare Liturghie. Acolo te poți lămuri în Cine și unde se manifestă credința ta. Și lasă de(o)parte povestea aia cu născutul și muritul…

Ți-am scris data trecută trecând în revistă primele 4 duminici care anunțau începutul Postului Mare. Să continuăm ideea…

Postul durează 6 săptămâni (până la Florii) la care se mai adaugă și cea de-a șaptea săptămână care trebuie să fie mai dură decât primele 6!

Ar trebui să știi că Postul implică și un plan alimentar mai auster dar nu numai mâncarea definește postul pe care vrei să-l ții! Mâncarea este doar o za dintr-un mare lanț, o treaptă din acest urcuș duhovnicesc.

Știi tu, frate practicant cine au fost primii postitori și călcători de post? Adam și Eva, exact!

Credeți voi că lui Dumnezeu i-a păsat neapărat de fructele acelui pom? Nicidecum! Lui Dumnezeu i-a păsat enorm ca cei pe care-i numea “coroana Creației Sale” să asculte de cuvântul Creatorului lor!

N-au înțeles mesajul și au pierdut Raiul!

Iar noi exact asta vrem: să dobândim Raiul, netezindu-ne drumul către el din timpul vieții acesteia mărginite!

Cum îl netezim? Păi postul e un bun prilej de netezire.

Nu-ți mai povestesc de alți creștini ortodocși care postesc cu mâncare fără ulei, sau doar cu pâine și cu apă, c-o să spui că am chef de exagerări!

Oricum, aici la noi în sud, nepoții încăpățânatului de Ilie Moromete au căutat mai degrabă scuze decât motive să postească.

Am eu o glumă cu iz de amărăciune legată de practicanții postitori: noi suntem Biserica lui SAU MĂCAR…

Și asta pentru că totul ni se pare negociabil!

Că așa începem, conform definiției:

Biserica recomandă un nr de 48 de zile de post!

-sau măcar prima săptămână, ultima și miercurea și vinerea.

-Sau măcar toată Săptămâna Mare.

-sau măcar ultimele 3 zile până la Paști.

-sau măcar în Vinerea Mare tinen post negru.

-sau măcar de la anul că poate o să am mai mult timp liber.

Sunt unii care nu țin post pentru că, nu-i așa, “orezul și cartofii îngrașă”! Păi nu te pune nimeni să suplinești lipsa cărnii cu orez!

In fine, ai prins ideea…

Hai să vedem ce mai putem face în Post, în afară de mâncare!

Te duci duminică la biserică! Asta știu! Și-apoi?

Păi ți-aș recomanda lectură biblică. (Și-aici am o frază pentru care as strânge mulți euro: părinte, să știți că la noi în casă există Biblie de 4 generații. Străbunicul citea adeseori…!” Pfuuu! Ce bine că citea el, și tu nu, că n-ai timp!

Știți cat de rău stăm la acest capitol? Vă mulțumiți cu un “cub de zahăr” duminical, căci părintele de acolo vă citează câteva versete și va explica pe larg care este mesajul lor!

Credeți că vă ajunge cubulețul acela micuț pentru o săptămână întreagă? Eu cred că nu…

Poți să învârți nebunia aia de YouTube (dacă tot îți este la îndemână) și să cauți vreun acatist să-ți țină mintea ocupată la rugăciune cât timp mai faci ceva prin casă. Că știți și voi ce face mintea când n-are ce face: trece la judecăți aspre despre aproapele tău! Iar lupta cu gândurile negative trebuie să fie în capul listei tale de post.

Mai face părintele vreun Maslu? Citește în vreo seară vreun acatist? Ai auzit ca citește Canonul Sf Andrei Criteanul? Nu rata momentul, că pentru tine se fac. Ca tu să poți trăi perioada postului într-un alt mod, mai degrabă spiritual.

Să știți că chiar și noi ne putem rândui regului de post particulare. Vremurile asta nebune, nebune pe care le trăim ne dau ocazia să tragem “oblonul” din când în când și să rămânem doar noi…cu noi!

Te-ai gândit vreodată că un telefon întrerupt de la rețelele sociale 48 de zile să zicem 😎 poate fi socotit tot un fel de post?

Te-ai gândit poate că reality-show-ul acela care te ține cu inima în gât seara de seară se poate întrerupe pentru o perioadă de timp și tot acolo îi vei găsi și după Paști?

Te-ai gândit? Crezi că exagerez, că doar nu suntem la mănăstire…Eu zic să te mai gândești!

Hai să încheiem într-o notă pozitivă…Duminică a fost ziua ta, ortodoxule practicant. Bine ca nu i-ai spus nepracticantului că sigur avea motive de băutură. Oricum va avea peste câteva zile că vine ziua mucenicilor morți în Sevastia (40, bieții de ei) și își vor reaminti de cele 44 de pahare (oricum cele 4 în plus, nu mai contează).

A fost ziua ta pentru prima duminică din post este numită Duminică Ortodoxiei. Numele nu e dat doar așa de dragul de a fi ci pentru ca undeva în istoria Bisericii, ultima dispută teologică de care creștinii au avut parte era legată de prezența sau neprezența icoanelor în biserică. E, uite un bun prilej să întrebi măcar Ai-ul ce s-a întâmplat la ultimul Sinod Ecumenic din anul 787! Îți explică el cu lux de amănunte…

Dacă vreun nepracticant a parcurs textul meu până aci, măcar cu asta să-l fac curios și pe el!

La mulți ani, practicantule! Rămâi în Biserică, învață să iubești pe Dumnezeu din tot sufletul tău iar pe semenii tăi pe toți mult și în egală măsură, fii tot timpul deschis să afli, ajută chiar dacă nu poți, fii pildă tuturor, ca văzând ceilalți faptele tale, să slăvească pe Dumnezeu!

Cu prețuire, preot Marius -Constantin Dincă