Companiile britanice se reorientează către Europa pe fondul taxelor lui Trump. „Impactul tarifelor va fi resimțit ani la rând”

Companiile britanice caută relaţii comerciale mai strânse cu Europa, pe fondul incertitudinii create de noile tarife de 15% anunţate de preşedintele american Donald Trump, au declarat pentru CNBC mai multe grupuri de business din Regatul Unit. Noile tarife reprezintă o creştere de 50% faţă de nivelul negociat anul trecut în acordul comercial dintre Marea Britanie şi Statele Unite, ceea ce ar face din UK una dintre economiile cel mai puternic afectate, potrivit unei analize realizate de Global Trade Alert.

Reprezentantul pentru Comerţ al SUA, Jamieson Greer, a afirmat că administraţia „se aşteaptă” să respecte acordurile comerciale existente, însă guvernul britanic se află în continuare în discuţii cu omologii americani.

Incertitudinea tot mai pronunţată determină companiile britanice să caute o aliniere mai strânsă cu Uniunea Europeană şi cu statele europene, în încercarea de a găsi parteneriate comerciale mai previzibile, susţin organizaţiile britanice.

„Nu există nicio certitudine sau consecvenţă, iar companiile sunt deja foarte obosite de această situaţie”, a spus William Bain, şeful politicii comerciale la British Chambers of Commerce (BCC), care reprezintă 50.000 de firme.

Potrivit acestuia, multe companii analizează opţiuni alternative, inclusiv extinderea schimburilor cu Europa sau cu regiunea Indo-Pacific, unde riscul de fluctuaţii este perceput ca fiind mai redus.

Anunţul lui Trump privind aplicarea unui tarif uniform pentru toate importurile în SUA a amplificat dificultăţile mediului de afaceri european, după ce ordinea comercială globală fusese deja zdruncinată anul trecut.

În aprilie, administraţia americană impusese o serie de tarife suplimentare partenerilor comerciali din întreaga lume, iar incertitudinile actuale au determinat guvernele europene să solicite clarificări urgente de la Washington. Uniunea Europeană negociase în 2025 un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor către SUA.

Emma Rowland, consilier în politici comerciale la Institute of Directors (IoD), afirmă că firmele britanice încep să îşi diversifice lanţurile de aprovizionare sau să reconsidere piaţa americană. În rândul liderilor de afaceri, există o preferinţă clară pentru o apropiere comercială mai mare de UE decât de SUA.

Potrivit BCC, creşterea tarifelor ar majora costurile exporturilor britanice cu 2–3 miliarde de lire sterline într-un interval de 12 luni. Companiile lucrează cu contracte pe 12–18 luni, iar volatilitatea actuală face dificilă estimarea tarifelor şi preţurilor pentru perioada următoare.

Cele mai expuse sectoare britanice, în cazul intrării în vigoare a noilor tarife la 24 februarie, ora 00:01 E.T., sunt industria alimentară şi a băuturilor, articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi bunurile electrice şi industriale, a precizat Bain.

BBC a relatat că majoritatea acordurilor existente între Marea Britanie şi SUA privind tarifele pentru automobile, oţel şi industria farmaceutică nu ar urma să fie modificate, însă discuţiile între cele două guverne sunt în desfăşurare.

Tarifele mari la importuri impuse de Statele Unite „par să fie aici pe termen lung”, iar efectele lor complete reprezintă o schimbare majoră care va necesita „mulţi ani” pentru a se manifesta, a declarat luni Alan Taylor, membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii Anglei, citat de Reuters.

Declaraţiile vin după ce preşedintele american Donald Trump a reacţionat la decizia Curţii Supreme de a anula majoritatea tarifelor sale din 2024 prin impunerea unui tarif global de 15% pe importuri. Potrivit lui Taylor, consecinţele schimbării de direcţie comerciale a Washingtonului rămân incerte.

„Trebuie să înţelegem că aceste tarife sunt aici pentru a rămâne la un nivel mult mai ridicat decât acum doi ani. Ne putem aştepta ca acest şoc să se desfăşoare de-a lungul mai multor ani.”, a spus Taylor într-un eveniment organizat de Deutsche Bank.

Taylor a afirmat că există unele semne că China îşi redirecţionează exporturile către alte părţi ale Asiei de Est şi către Uniunea Europeană, cu potenţiale efecte deflaţioniste, însă amploarea impactului rămâne dificil de estimat.

El a făcut parte luna aceasta din minoritatea de patru membri ai Comitetului care au votat pentru reducerea dobânzii de referinţă la 3,5% de la 3,75%, avertizând că inflaţia ar putea coborî persistent sub ţinta de 2%.

Luni, Taylor a spus că ar fi îngrijorat doar dacă presiunile inflaţioniste de bază ar depăşi estimările „în mod repetat”, subliniind că datele din ianuarie, care au arătat o creştere peste aşteptări a preţurilor în servicii — nu reprezintă un motiv de alarmă în sine.

Riscurile pentru prognozele Băncii Angliei se mută către o inflaţie mai scăzută şi către un impact economic mai sever al şomajului, a adăugat el.

Ce mesaj i-a transmis Zelenski lui Trump la patru ani de la începutul războiului din Ucraina