Ce este „Consiliul pentru Pace” în care Donald Trump a invitat și România și care este prețul pentru un loc permanent

Imaginați-vă că sunteți președintele unei țări de dimensiuni medii și vi se oferă un loc permanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Singura condiție: trebuie să plătiți secretarului general al Națiunilor Unite un miliard de dolari. Cam asta le oferă Donald Trump liderilor mondiali în acest moment, scrie The Atlantic într-un material dedicat noii organizații prezidate de Trump și care a fost inițial mandată de ONU pentru a supraveghea tranziția post-război din Fâșia Gaza. Președintele american vrea ca atribuțiile organismului să fie extinse și asupra Ucrainei și Venezuelei, dar modul în care țările pot obține un loc permanent în acest organism ridică serioase semne de întrebare.

Trump a trimis scrisori de invitație către diverși șefi de guvern și de stat (inclusiv României, n.r) pentru a se alătura unui nou Consiliu pentru Pace, pe care îl va prezida. Organizația a fost concepută ca parte a eforturilor susținute de Națiunile Unite pentru reconstrucția și guvernarea de tranziție a Gazei. Dar statutul noului consiliu, ale cărui detalii nu au fost raportate anterior, pare să îi confere acestuia competențe globale, potrivit unei copii analizate de jurnaliștii The Atlantic. Iar prețul unui loc permanent în consiliu este foarte ridicat.

Secțiunea din statut referitoare la calitatea de membru, redactată într-un limbaj juridic care seamănă cu o cerere de aderare la comitetul unui club de golf de lux, prevede că membrii vor fi invitați de președinte să participe pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit de Trump. Există însă o modalitate de a evita reînnoirile și de a asigura un mandat pe termen lung: „Mandatul de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste 1.000.000.000 USD în numerar la Consiliul pentru Pace în primul an de la intrarea în vigoare a statutului”.

Nu se specifică la ce vor fi folosiți banii. Scopul probabil este de a finanța reconstrucția și alte eforturi de revitalizare în Gaza și poate dincolo de aceasta, în orice conflicte pe care Trump și Consiliul decid să le abordeze. Dar carta nu abordează acest aspect. Secțiunea financiară a acesteia prevede pur și simplu: „Finanțarea cheltuielilor Consiliului Păcii se va face prin finanțare voluntară din partea statelor membre, a altor state, organizații sau alte surse.” Acest lucru ar putea lăsa liderii mondiali interesați să se întrebe unde anume vor ajunge banii lor. Casa Albă nu a răspuns imediat la solicitările de clarificare.

Deși conceptul Consiliului pentru Pace a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, ca parte a planului în 20 de puncte al lui Trump pentru Gaza, noua cartă a consiliului pare să arate ambiția de a fi ceea ce Trump și-a dorit întotdeauna: un rival al ONU, care nu are ineficiența notorie a acestuia.

Primul paragraf al preambulului afirmă că „pacea durabilă necesită judecată pragmatică, soluții de bun simț și curajul de a se îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des”. Și, în cazul în care nu ați observat aluzia, comentează The Atlantic, puțin mai jos, preambulul vorbește despre necesitatea unui „organ internațional de consolidare a păcii mai agil și mai eficient”.

Carta Consiliului pentru Pace nu menționează Gaza. Și deși rezoluția ONU din noiembrie a acordat Consiliului un mandat de doi ani, prelungibil, care se încheie în decembrie 2027, mandatele de trei ani și calitatea de membru permanent, în valoare de miliarde de dolari, sugerează că Trump are în vedere un orizont de timp mult mai îndelungat.

Consiliul pentru Păce și alte măsuri pentru soluționarea crizei din Gaza au fost dezvăluite în ultimele zile, după luni de armistițiu fragil. Steve Witkoff, prietenul și trimisul special al lui Trump, a anunțat începerea fazei a doua a planului de pace al lui Trump: „demilitarizarea completă și reconstrucția Gazei”, precum și înființarea „unei administrații palestiniene tehnocratice de tranziție”. Sarcina Consiliului pentru Pace este de a supraveghea toate aceste aspecte. Autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, Consiliul s-a constituit oficial a doua zi după anunțul lui Witkoff, potrivit unei postări a lui Trump pe Truth Social.

Consiliul pentru Pace are un comitet executiv, care este comitetul de operare al organizației, precum și un grup separat de tehnocrați palestinieni, condus de fostul oficial al Autorității Palestiniene Ali Sha'ath. Tehnocrații sunt responsabili de gestionarea zilnică a Gazei.

Alte anunțuri legate de Consiliul Păcii sunt așteptate la Forumul Economic Mondial de la Davos, care începe luni. Trump a declarat reporterilor de pe Air Force One săptămâna trecută că consiliul va fi format din „cei mai importanți lideri ai celor mai importante națiuni”.

În scrisorile de invitație de a se alătura Consiliului pentru Pace, Trump a spus: „Acest consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător!” potrivit unei copii postate pe X de președintele argentinian Javier Milei. Trump a trimis invitații și premierului turc Tayyip Erdogan, potrivit unei postări pe X a șefului biroului de comunicare al lui Erdogan, și premierului canadian Mark Carney, care a acceptat, potrivit Globe and Mail.

Dacă Trump intenționează să creeze un înlocuitor al ONU, acest lucru ar fi în concordanță cu disprețul său de lungă durată față de organismul global.

În septembrie, el a depășit cu mult timpul alocat la Adunarea Generală pentru un discurs virulent. „Care este scopul Organizației Națiunilor Unite?”, a întrebat el, adăugând că organizația are un „potențial enorm” pe care „nu îl valorifică nici pe departe”. Trump a afirmat că a trebuit să intervină și să pună capăt războaielor pe care ONU era prea slabă să le gestioneze.