Când sunt Moșii de iarnă 2026: Ce se pregătește pentru pomană în Sâmbăta Morților

Pe 22 februarie 2026, românii celebrează Moșii de iarnă, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, o zi dedicată pomenirii celor trecuți la cele veșnice. Sărbătoarea este strâns legată de credința creștin-ortodoxă și, în același timp, păstrează elemente ale obiceiurilor populare românești, oferind credincioșilor un prilej de reflecție și rugăciune pentru memoria strămoșilor.

Praznicul care marchează începutul perioadei de pomenire a morților se sărbătorește în fiecare an în sâmbăta care precede Postul Paștelui.

În fiecare an, calendarul ortodox include patru sărbători de Moși, dedicate pomenirii celor trecuți la cele veșnice. Anul 2026 începe cu Moșii de iarnă, care sunt prăznuiți pe 22 februarie, în Sâmbăta ce precede Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și ca Lăsatul Secului de carne, marcând începutul perioadei de pregătire pentru Postul Paștelui.

Anul continuă cu Moșii de primăvară, sărbătoriți înainte de Paștele ortodox, urmați de Moșii de vară, care au loc în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și se încheie cu Moșii de toamnă, prăznuiți înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților. Fiecare dintre aceste sărbători este dedicată pomenirii celor adormiți și este marcată prin slujbe, rugăciuni și pomeni, păstrând astfel vie legătura dintre cei vii și cei trecuți la cele veșnice.

De Moșii de iarnă, pomană are un rol simbolic profund, reprezentând un dar pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice. Gestul de a oferi alimente sau obiecte persoanelor cunoscute este perceput ca o expresie a iubirii, respectului și recunoștinței, dar și ca o modalitate de a aduce liniște sufletească celor adormiți.

Tradiția recomandă ca pachetele de pomană să conțină colivă, simbol al învierii și al vieții veșnice, colaci din pâine, care sugerează continuitatea vieții, mâncare gătită precum piftie sau carne, fructe - mere sau alte produse locale - vin roșu, simbol al sângelui lui Hristos, și lumânări, pentru a lumina drumul sufletelor către Dumnezeu.

Un obicei specific de Moșii de Iarnă este împărțirea piftiilor, preparatul care a dat și denumirea populară a zilei - „Sâmbăta Piftiilor”. Deși este servită rece, piftia are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind considerată hrană simbolică pentru sufletele celor adormiți.

Obiceiurile diferă însă în funcție de regiune. În unele zone se împart preparate tradiționale precum plăcintă cu brânză, orez cu lapte sau sarmale. Uneori se pune și un bănuț în pachete, simbol al norocului, iar credința populară spune că atât cei care dau, cât și cei care primesc pomană vor fi binecuvântați cu spor și noroc în activitățile lor.

De regulă, alimentele se oferă în vase noi, farfurii sau cratițe, împreună cu tacâmuri, astfel încât să mai fie folosite ulterior. În acest fel, pomană nu rămâne doar un gest simbolic, ci devine un mod de a păstra vie tradiția și legătura dintre cei vii și cei adormiți.

De Moșii de Iarnă, credincioșii participă la Sfânta Liturghie, urmată de oficierea Parastasului. În cadrul slujbei, alimentele sunt sfințite și apoi împărțite de pomană, atât rudelor și vecinilor, cât și persoanelor nevoiașe. Parastasul constituie un moment de rugăciune pentru odihna sufletelor celor adormiți și simbolizează legătura dintre cei vii și cei trecuți în neființă.

Conform obiceiurilor străvechi, în această zi sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii mâncării pregătite, motiv pentru care printre preparatele oferite de pomană trebuie să existe și un fel de mâncare fierbinte.

Sâmbăta Morților este o zi dedicată liniștii, rugăciunii și pomenirii celor adormiți. Tradiția recomandă ca în această zi să nu se facă treburi grele în gospodărie sau pe câmp: nu este indicat să se spele haine sau să se facă curățenie, iar certurile sau conflictele trebuie evitate, pentru a nu diminua importanța sărbătorii.

Totodată, potrivit tradiției, nu trebuie refuzată nicio persoană care cere pomană, însă alimentele și obiectele oferite trebuie să fie curate și de folos; nu se dau lucruri vechi sau stricate. Astfel, gestul de a oferi pomană devine o expresie de respect față de sufletele celor plecați și ajută la păstrarea binecuvântării acestei zile.

Moșii de Iarnă rămân o zi de rugăciune, pomenire, milostenie și păstrarea tradițiilor, un moment în care trecutul și prezentul se întâlnesc, iar memoria celor adormiți este cinstită prin gesturi simbolice și spirituale.

Paștele din 2026 va fi celebrat la date diferite de biserica ortodoxă și catolică. Pentru ortodocși, praznicul Învierii va avea loc duminică, 12 aprilie, o săptămână mai târziu decât în ritul catolic. Diferența se explică prin faptul că biserica ortodoxă folosește calendarul iulian, sau un calcul bazat pe acesta, pentru determinarea datei Paștelui.

În ritul catolic, Paștele va fi celebrat duminică, 5 aprilie, conform calendarului gregorian, adoptat în 1582 prin reforma calendaristică. Conform regulilor catolice, praznicul Învierii cade în prima duminică după prima Lună Plină care urmează echinocțiului de primăvară.