2025 s-a încheiat cu o rată a inflației medii anuale de 7,3%. Analist: „Scumpirile nu sunt un accident, ci un fenomen persistent”

Rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, potrivit datelor publicate miercuri, 14 ianuarie, de Institutul Național de Statistică (INS). Deși nivelul este ușor sub cel din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri mult mai mari decât în urmă cu un an. Inflația medie anuală în 2025 a fost de 7,3%, față de 5,6% în 2024, ceea ce arată o accelerare a scumpirilor și o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare.

Creșterea prețurilor nu a fost uniformă. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la servicii, unde tarifele au crescut cu 11%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%.

Această structură a inflației este importantă, pentru că arată că presiunea vine mai ales din costurile interne, nu doar din factori externi.

Una dintre cele mai mari surse de inflație rămâne energia.

Prețul energiei electrice a explodat cu 60,91% într-un an, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%.

Aceste creșteri nu se văd doar pe facturi, ci se propagă în lanț în economie, pentru că firmele plătesc mai mult pentru producție și transport, iar aceste costuri ajung, în final, în prețurile din magazine și servicii.

La capitolul servicii, românii au simțit puternic scumpirile.

Biletele de tren s-au majorat cu 24,40%, transportul aerian cu 18,37%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%.

Reparațiile auto, serviciile de confecții și reparații de îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și transportul urban și asistența medicală au avut, de asemenea, creșteri de două cifre.

Chiriile au urcat cu 8,63%, ceea ce apasă suplimentar pe bugetele celor care locuiesc în orașe mari.

Deși ritmul de creștere la alimente este mai mic decât la servicii și energie, multe produse de bază sunt mult mai scumpe decât anul trecut. Cafeaua s-a scumpit cu aproape 24%, fructele proaspete cu peste 15%, iar produsele zaharoase cu 14%.

Carnea de vită, laptele, ouăle, pâinea și uleiul au înregistrat, de asemenea, creșteri de aproximativ 10% sau chiar peste acest nivel.

Există și câteva vești mai bune: cartofii s-au ieftinit cu 11%, legumele și conservele de legume cu peste 1%, iar fasolea și alte leguminoase cu peste 4%.

Zahărul este și el ușor mai ieftin decât anul trecut.

Totuși, aceste scăderi nu reușesc să compenseze scumpirile la produsele care cântăresc cel mai mult în coșul zilnic de cumpărături.

Indicele armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparațiile europene, arată că inflația anuală în România a fost de 8,6% în decembrie 2025, iar media anuală pe 2025 a fost de 6,8%.

Aceste valori confirmă că România rămâne într-o zonă de inflație mult peste media Uniunii Europene și că presiunile asupra prețurilor sunt mai persistente decât în multe alte state.

Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a avertizat că datele din decembrie arată o problemă mai profundă.

„Inflația din decembrie nu este doar o cifră, ci reflectă faptul că ajustarea economică rămâne incompletă, iar încrederea în stabilitatea prețurilor este încă fragilă”, a declarat pentru AGERPRES.

Potrivit acestuia, structura inflației este esențială: „Avem 7,75% la alimente, 10,48% la mărfuri nealimentare și 11% la servicii. Faptul că serviciile și nealimentarele cresc mai repede decât media arată o inflație mai „lipicioasă”, alimentată de salarii, chirii, servicii și de prețuri administrate”.

Analistul a atras atenția că energia rămâne un factor-cheie, cu o creștere anuală de peste 37% la electricitate, gaze și încălzire.

„Aceasta transmite presiune în lanț în economie, de la costurile firmelor și facturile gospodăriilor până la prețurile din servicii”, a mai spus Jakubowicz.

Pentru anul 2026, Flavius Jakubowicz consideră că o temperare a inflației este posibilă doar dacă sunt îndeplinite simultan trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală care să evite noi șocuri de taxe și cheltuieli și stabilizarea prețurilor la energie și a cursului de schimb.

„Riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența ei”, a avertizat acesta.

Pentru populație, asta înseamnă că presiunea va continua să se simtă mai ales la utilități, servicii și alimente, iar pentru firme, costurile vor rămâne greu de anticipat.