Răscoala din 1907 în Teleorman: Cazul Alexandria și Revolta Rezerviștilor

Răscoala Țărănească din 1907, izbucnită inițial în martie în nordul Moldovei, s-a propagat cu o rapiditate uimitoare în întreaga Românie, devenind un fenomen de masă pe fondul mizeriei, lipsa de pământ și a condițiilor oneroase impuse de sistemul de arendare. În Muntenia, mișcarea a căpătat un caracter general anti-moșieresc și anti-arendășesc, Teleormanul fiind unul dintre județele cele mai afectate.

Potrivit memoriilor diplomatului bulgar Hristofor Hesapciev, martor al evenimentelor de la București, răscoalele din Muntenia au izbucnit pe 11 martie, având o amploare serioasă. Mulțimi de țărani înarmați au străbătut regiunile Vlaşca, Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți, distrugând, incendiind conace și depozite și agresând moșieri și arendași.

Particularitățile Răscoalei în Județul Teleorman

Răscoala din Teleorman a prezentat câteva trăsături distincte față de restul țării, care au imprimat un caracter specific evenimentelor:

În primul rând, spre deosebire de alte zone unde răscoala a pornit din sate, în Teleorman, punctul de plecare și catalizatorul a fost orașul Alexandria. Un element central a fost reprezentat de rezerviști, care au revenit în satele de baștină după ce au refuzat să fie trimiși la cazarmă în Alexandria, răspândind vestea și modelul revoltei. Conducătorii, în majoritate rezerviști, au imprimat un tipar de chemare la răscoală similar cu cel de mobilizare militară: sunatul goarnei, trasul clopotelor și bătutul tobelor.

Răscoala teleormăneană s-a încadrat în tiparul național prin distrugerea de imobile (conace, magazii, prăvălii), însușirea de bunuri (grâne, animale) și reprimarea extrem de dură de către autorități, faza din Muntenia și Oltenia reprezentând etapa finală a revoltei.

Contextul Socio-Economic: Sărăcia din Cel Mai Bogat Județ

Motivațiile răsculaților erau profund înrădăcinate în realitatea economică și socială. Teleormanul, deși era considerat unul dintre cele mai bogate județe ale țării în producția de cereale, avea o populație majoritar săracă și analfabetă. Această contradicție se datora concentrării proprietății: Teleormanul era dominat de moșii gigantice (9 moșii aveau între 10.000 și 15.000 de hectare, aparținând, printre alții, familiilor Sturdza, Carp și Cantacuzino, și unor mari proprietari ca Irina Dumba din Bragadiru).

Starea de sărăcie extraordinară era demonstrată de nivelul locuințelor: potrivit unui chestionar din 1905, județul Teleorman ocupa primul loc în Muntenia la numărul de bordeie (locuințe sărăcăcioase), confirmând nivelul scăzut de trai al plugarilor.

Răscoala în Alexandria: Conflictul Pământului Orășenesc

Răscoala din Teleorman a izbucnit propriu-zis în seara zilei de 9 martie 1907 în Alexandria, când rezerviștii concentrați în oraș s-au revoltat.

Principalul motiv de nemulțumire în Alexandria era moșia orașului (2.500 ha arabile). Deși era destinată arendării către agricultorii orășeni, administrația conservatoare a dat-o prin licitație unor intermediari (funcționari, cârciumari, meșteșugari). Aceștia subarendau pământul plugarilor de meserie la prețuri duble, creând un sistem intermediar oneros. Situația era agravată de faptul că locuitorii din Alexandria, neîmproprietăriți la reforma din 1864, depindeau crucial de arendarea acestui pământ.

Evenimentele s-au precipitat în dimineața zilei de 9 martie, o zi de vineri, când se ținea târgul săptămânal. Astfel, la cei 200 de rezerviști adunați în piață s-a adăugat o populație numeroasă de săteni veniți din comunele vecine. La îndemnul veteranilor, rezerviștii au refuzat să plece, iar revolta a început cu atacarea și distrugerea prăvăliilor evreiești și grecești din centrul comercial.

Poliția a fost rapid depășită de evenimente, liniștea fiind restabilită abia pe 10 martie, odată cu intervenția armatei. Ulterior, mișcarea s-a propagat în sate precum Poroschia, unde liderii locali, adesea afiliați Partidului Liberal (în opoziție), au fost acuzați de instigare. Anchetele au confirmat că majoritatea participanților erau plugari și rezerviști cu vârste între 21 și 31 de ani.

Vom continua seria de articole dedicate evenimentelor din 1907 în Teleorman, analizând în detaliu, în zilele următoare, desfășurarea răscoalei din Zimnicea și impactul său.

Redactia 24newsro