Cum au reacționat prețurile după creșterea TVA din 1 august 2025. Alimentele au fost cele impactate

Majorarea TVA, intrată în vigoare la 1 august 2025, a produs un val semnificativ de ajustări de preț în economie, însă efectele nu au fost uniforme. O analiză detaliată a Băncii Naționale a României arată că alimentele și bunurile nealimentare au reacționat diferit atât ca rapiditate, cât și ca intensitate a modificărilor de preț, în contextul unui mediu economic marcat de incertitudini și presiuni inflaționiste.

Reforma fiscală aprobată de Guvern a prevăzut creșterea tuturor cotelor de TVA cu două puncte procentuale.

Cota redusă aplicată cărților, manualelor, publicațiilor, lemnelor de foc și energiei termice a urcat de la 5 la 11%, în timp ce cota aplicată alimentelor, medicamentelor, produselor și serviciilor de bază, precum apa, canalizarea, serviciile hoteliere și cele de restaurant a fost majorată de la 9 la 11%.

În zona bunurilor nealimentare și a băuturilor alcoolice, cota standard a fost ridicată de la 19 la 21%.

Practic, aproape toate segmentele economiei au resimțit această creștere uniformă, iar BNR a urmărit cum s-au transpus aceste modificări în prețurile finale.

Analiza BNR se bazează pe o bază de date cu prețuri colectate aproape zilnic, între martie 2024 și septembrie 2025.

În total au fost monitorizate aproximativ 66.000 de produse, din care jumătate alimentare, jumătate nealimentare, din trei lanțuri mari de supermarketuri.

Cele aproape nouă milioane de observații au permis o radiografie extrem de detaliată a felului în care comercianții își ajustează prețurile în contextul unui șoc fiscal.

În mod obișnuit, circa 2,9 la sută dintre prețurile din această bază de date se modifică într-o zi tipică.

Ritmul este mai intens la alimente, unde aproximativ 3,3% dintre prețuri se modifică zilnic, față de doar 2,4% în cazul bunurilor nealimentare.

Vara anului 2025 a schimbat însă radical această dinamică. Încă din iunie 2025, în contextul discuțiilor privind consolidarea fiscală și al scumpirii energiei electrice de la 1 iulie, comercianții au început să își ajusteze strategiile de preț mai frecvent decât de obicei.

În perioada iunie–septembrie, frecvența modificărilor de preț a depășit 5% pe zi, ajungând la 6% în cazul alimentelor și la 4,1% pentru bunurile nealimentare.

Această intensificare arată că operatorii economici au anticipat schimbările fiscale și au început repoziționarea prețurilor în prealabil, într-un proces de căutare a nivelului optim între profit și competitivitate. Pe fondul incertitudinilor economice, ciclul de ajustare a devenit mai accelerat.

Data de 1 august, momentul oficial al creșterii TVA, a produs o reacție puternică în prețurile alimentelor: aproape 80 la sută dintre acestea au înregistrat o modificare de preț chiar în acea zi.

Dimensiunea medie a scumpirii, o creștere de aproximativ 1,77%, a fost foarte apropiată de ceea ce ar rezulta strict din majorarea cotei TVA de la 9 la 11%.

BNR arată, în analiza citată, că peste trei sferturi dintre aceste ajustări s-au situat în intervalul 1,5-2 procente, exact marja care reflectă mecanic transmiterea fiscală.

Există însă și excepții: pentru circa 8% dintre produsele care s-au scumpit, creșterea a fost mai mică decât ar fi justificat noul TVA, în timp ce aproximativ 13% dintre produse au avut scumpiri peste nivelul sugerat de modificarea fiscală.

Chiar și așa, concluzia BNR este că alimentele au integrat foarte rapid și aproape complet noua cotă fiscală.

Bunurile nealimentare au avut o reacție semnificativ mai lentă.

Doar un sfert dintre acestea și-au modificat prețul în prima zi de aplicare a noilor cote TVA.

În plus, structura ajustărilor a arătat o mai mare dispersie: aproape 30% dintre scumpiri au depășit pragul de 2% , în timp ce doar 55% s-au încadrat în intervalul teoretic aferent creșterii TVA.

BNR sugerează două explicații pentru această transmisie întârziată.

În primul rând, bunurile nealimentare au în mod obișnuit scumpiri mai ample atunci când prețurile sunt modificate, ceea ce face ca o ajustare de numai 2% să nu fie suficientă pentru a justifica schimbarea etichetei de preț.

În al doilea rând, lunile septembrie și octombrie sunt perioadele tradiționale în care comercianții din retailul nealimentar operează modificări sezoniere ale prețurilor, astfel încât unii operatori au amânat transferarea completă a presiunilor fiscale.

Indicatorii oficiali de prețuri consolidează observațiile extrase din baza de date.

În august, alimentele s-au scumpit cu aproximativ 2,5% față de luna precedentă, într-o creștere ușor peste nivelul matematic al transmiterii TVA, semn al unei transmiteri aproape integrale a șocului fiscal.

În contrast, bunurile nealimentare au înregistrat o creștere lunară de 1,6%, sub ceea ce ar fi rezultat doar din creșterea cotei TVA.

Acest comportament diferit arată că transmiterea fiscală în zona nealimentară este mai lentă, mai fragmentată și puternic influențată de dinamica specifică piețelor.