Proiect în Marea Britanie: bijuteriile solicitanților de azil ar putea fi confiscate pentru a acoperi costurile procesării documentelor

Solicitanții de azil ar putea fi nevoiți să predea bijuterii sau alte obiecte de valoare pentru a acoperi costurile procesării dosarelor lor, a declarat un ministru al Ministerului de Interne, într-un alt detaliu al modificărilor aduse politicii de migrație, care ar putea provoca îngrijorare în rândul deputaților laburiști, anunță The Guardian. În declarațiile făcute presei înainte de anunțarea oficială a modificărilor radicale aduse politicii de azil, luni, ministrul Ministerului de Interne, Alex Norris, a spus că, deși acest lucru nu va implica predarea verighetelor, bijuteriile fără valoare sentimentală ar putea fi confiscate.

Ideea este una împrumutată din abordarea dură a Danemarcei în materie de azil de către Shabana Mahmood, ministrul britanic de Interne, în încercarea de a reduce numărul refugiaților care vin în Marea Britanie. În timp ce Mahmood a prezentat modificările ca fiind singura modalitate de a alunga „forțele întunecate care stârnesc furia” în legătură cu migrația, se știe că o serie de deputați laburiști nu agreează unele dintre aceste idei, cel puțin un ministru fiind pe punctul de a demisiona.

Alex Norris a apărat confiscarea obiectelor de valoare de la refugiați, declarând pentru Sky News: „În prezent, publicul britanic plătește miliarde de lire sterline pe an pentru ca cei care solicită azil sau cei cărora le-au fost respinse cererile să poată beneficia de sprijin pentru cazare și trai. Este corect ca acești oameni să contribuie dacă au bani în bancă, dacă au bunuri precum mașini sau biciclete electrice. Nu, nu le vom confisca moștenirile la graniță. Dar... oamenii au mașini. Oamenii au biciclete electrice. Acestea sunt bunuri cu care ar trebui să contribuie la costul prestațiilor sociale”.

Întrebat dacă bijuteriile fără valoare sentimentală ar putea fi confiscate, Norris a spus că oamenii ar trebui să aștepte ca Mahmood să prezinte planurile Camerei Comunelor luni după-amiază. Presat să răspundă dacă inelele de logodnă ar putea fi incluse, Norris a spus: „În cazul despre care vorbiți, nu, desigur că nu. Dacă cineva vine cu o geantă plină de inele de aur, ei bine, asta este diferit de ceea ce am spus despre obiectele de familie”.

Norris a confirmat, de asemenea, că țările care refuză să-și reprimească cetățenii solicitanți de azil ar putea face obiectul unor sancțiuni diplomatice, cum ar fi restricții privind vizele. Informările au identificat Angola, Namibia și Republica Democratică Congo ca posibile ținte.

„Există un număr semnificativ de persoane care au trecut prin acest sistem - au venit în această țară, cererea lor de azil a fost respinsă, au făcut apel, apelul a fost respins și acum se află în locuințe plătite de contribuabili, fără nicio perspectivă. Este teribil pentru acești oameni, teribil pentru noi toți.Dar țara de origine, care este o țară sigură, cu care avem adesea un acord de returnare, nu își face partea în a ne ajuta să ne trimitem cetățenii înapoi acasă”.

Mahmood a confirmat duminică că refugiații ar putea fi returnați dacă țara lor nu mai este considerată periculoasă, statutul lor fiind revizuit la fiecare 30 de luni, inclusiv în cazul familiilor cu copii mici care merg la școală.

Tony Vaughan, deputatul laburist pentru Folkestone, a declarat că acest lucru ar face imposibilă integrarea corespunzătoare a refugiaților în viața britanică. „Ar trebui să fim primitori, să integrăm și să nu creăm această situație - un fel de alienare perpetuă, care nu ajută refugiații și nu ajută societatea”, a declarat el în emisiunea Today de la BBC Radio 4. Întrebat despre preocupările lui Vaughan, Norris, care a vorbit de asemenea în emisiunea Today, a spus că această situație se va aplica numai persoanelor care au sosit ca refugiați neoficial, de exemplu cu o barcă mică.

Conform planului stabilit, cererile tuturor refugiaților vor fi reevaluate periodic, dar cei care sosesc în mod oficial vor avea un interval de timp mai scurt pentru a obține statutul permanent – 10 ani în loc de 20.

Guvernul va anunța că va legifera în vederea înăspririi modului în care instanțele aplică Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) în ceea ce privește viața de familie, permițând deportarea unui număr mai mare de persoane cu membri ai familiei care se află încă în Regatul Unit.

În interviu, Vaughan a spus că numărul refugiaților care utilizează dispozițiile CEDO este „foarte, foarte mic”, adăugând: „Trebuie să fim realiști în privința rezultatelor pe care le vor avea aceste reforme. Nu putem promite publicului lucruri pe care nu le vom putea realiza”.