EPISODUL 2 – DOBROTEȘTI

BERINDEI: 300 de ani pe pământ teleormănean. O familie ridicată de istorie și doborâtă într-o singură noapte

Sunt sate care par liniștite la suprafață, dar dacă intri mai adânc în ele, găsești urme de istorie care nu se mai văd din drum. Dobrotești este unul dintre aceste sate. Iar în centrul poveștii stă una dintre cele mai impresionante familii pe care le-a avut vreodată Teleormanul: familia Berindei.

DE LA ȘTEFAN CEL MARE, LA DOBROTEȘTI

Genealogul Octav-George Lecca spune că originile familiei coboară până în Moldova lui Ștefan cel Mare. Un strămoș, Berindei Knejul, cade în bătălia de la Baia (1467), încercând să revendice tronul Moldovei.
Secole mai târziu, familia se mută în Oltenia, iar apoi – prin moștenire și căsătorii – ajunge în Dobrotești, pe moșia Doagele. Prima atestare documentară a satului Dobrotești apare chiar în 1771, într-un act care consemnează averea Irinei, născută Berindei.

Dobroteștii sunt de-atunci un loc aparte: satul lăptarilor care veneau cu turmele la Băneasa, al oamenilor îmbrăcați în port ciobănesc, al gospodăriilor care și-au dus traiul după ritmul pășunilor și al drumurilor spre București.

1753: BISERICA RIDICATĂ DE MATEI BERINDEI

Matei Berindei, postelnic și apoi mare medelnicer al Țării Românești, ridică în 1753 Biserica „Sfinții Voievozi”.
Astăzi, încă se văd, în pronaos, chipurile ctitorilor: Matei și fiii lui, Ioniță și Mihail – îmbrăcați în haine de epocă.
Un detaliu fascinant: bărbații poartă straie orientale, femeile – modă occidentală. Occidentul intra deja în casele boierilor cu câteva decenii înainte de statul modern român.

PĂMÂNTUL – MOȘTENIRE SFÂNTĂ

În secolul al XIX-lea, familia controlează mai multe proprietăți în Dobrotești și Beuca.
Documentele arată:

• 1360 ha ale fraților Berindei

• 1150 ha ale Anei Berindei

• 650 ha ale lui Ion Berindei

Iar deviza lor era clară: „Nu am înstrăinat nici un petic de pământ… l-am considerat o funcțiune socială.”

Pentru familia Berindei, pământul nu era doar avere. Era responsabilitate. Era identitate.

MOȘIERI, DAR ȘI MINIȘTRI, ARHITECȚI, GENERALI

Din Dobrotești pornesc oameni care construiesc România modernă:

• Dimitrie Berindei – ministru al Lucrărilor Publice (1870-1871)

• Anton Berindei – general, ministru de război (1896-1899)

• Ion D. Berindei – unul dintre cei mai mari arhitecți ai țării

Ion D. Berindei e autorul:

• Palatului Culturii din Iași

• Palatului Cantacuzino (azi Muzeul George Enescu)

• Observatorului Astronomic

• Casei Assan

• și a încă zeci de clădiri de patrimoniu

Planurile Palatului Culturii le-a desenat chiar în Cuibul din Luncă, conacul familiei aflat în pădurea din Beuca, unde s-au refugiat după un eveniment dramatic.

1907: CONACUL INCENDIAT

Răscoala din 1907 cuprinde și Dobrotești.
Conacul este incendiat. Proprietarii nu se răzbună, nu fug în străinătate, nu renunță.

Reconstruiesc, cu demnitate.
Dar schimbă așezarea: se mută în pădure, unde ridică un nou conac.
Acolo, în liniștea pădurii, se nasc marile proiecte ale arhitecturii românești.

1949: NOAPTEA CARE A ȘTERS TREI VEACURI

2 martie 1949. Miezul nopții.

Securitatea bate la ușile celor trei fii ai arhitectului Ion D. Berindei:

• Dumitru

• Alexandru

• Jean

Nu li se spune nimic. Nicio acuzație. Nicio ședință. Nicio sentință.

Doar atât:
„Ridică-te. Te muți.”

Familia este deportată în Sibiu și alte județe. Conacul e confiscat. Pământul confiscat. Tot ce au clădit în 300 de ani – confiscat.

Nu li se mai permite niciodată să se întoarcă în Dobrotești.

CE RĂMÂNE ÎN PICOARE

Conacul? Ruină.
Moșiile? Dispărute.
Arhivele? Răsfirate.

Dar biserica din 1753? E încă acolo.
Frescele încă spun povestea.
Piatra încă păstrează adevărul.

Comuniștii au putut șterge familia. Nu au putut șterge istoria.

EPILOG: BERINDEI ÎN ROMÂNIA MODERNĂ

Dan Berindei, istoricul și academicianul, nepotul lor, devine una dintre cele mai respectate figuri ale Academiei Române.
Iar la bătrânețe, într-un gest de împăcare cu destinul, donează statului român o parte din moșia familiei de la Dobrotești.

Pământul se întoarce în patrimoniu.
Memoria rămâne la oameni.

PENTRU TELEORMAN

Dobrotești nu e doar un sat.
Este o fereastră către un Teleorman pe care nu-l mai știm: unul al boierilor școliți la Paris, al arhitecților de geniu, al generalilor, al miniștrilor, al familiilor care au modelat România.

Și e începutul unei povești mult mai mari.

Urmează EPISODUL 3

Bragadiru – paradis agricol, moșii întinse, domenii impresionante, lacuri, păduri și o familie de mari comercianți vienezi.

Redactia 24newsro