Teleorman, pământ cu memorie: cum a arătat de fapt județul în secolul XIX

Episodul 1 – începutul poveștii

Când spui Teleorman, oamenii se gândesc astăzi la sărăcie, depopulare, tineri care pleacă la oraș, câmpuri care nu mai are cine să le muncească. Dar acum 150 de ani, realitatea era cu totul alta.
Teleormanul era un județ bogat, cu moșii imense, cu exploatări agricole moderne pentru vremurile acelea, cu păduri, iazuri, conace, crescătorii și proprietari care administrau pământul cu rigoare.

Una dintre cele mai bune fotografii ale acelor vremuri apare în lucrarea „Moșieri teleormăneni (1864-1949). Mărire și decădere”, scrisă de Steluța Chefani-Pătrașcu, care analizează transformările funciare din județ după reformele lui Cuza și până după Al Doilea Război Mondial.

Potrivit Dicționarului geografic, statistic, economic și istoric al județului Teleorman, scris de Pantele Georgescu în 1897, în acea perioadă județul arăta așa:

• moșii uriașe de mii de hectare,

• exploatații agricole organizate,

• păduri mari,

• pășuni, balți, conace, mori și grajduri,

• sate întregi care trăiau din pământul acestor domenii.

Era o lume în care agricultura modernă abia încolțea, dar aici apăreau primele semne: utilaje, sistematizare, planificare, creșterea vitelor pentru comerț, export de produse.
Multe dintre moșii au intrat în proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești din 1864, ceea ce a schimbat radical structura proprietății funciare. Altele au rămas la boieri, familii influente, oameni cu avere și viziune economică.

Așa au apărut nume precum:

• familia Dumba la Bragadiru,

• Mișa Anastasievici la Brânceni,

• Constantin Bellu la Peretu,

• familia Manu la Măldăeni,

• moșiile Eforiei Spitalelor, ale Academiei Române, ale Episcopiei Argeșului,

• vaste domenii administrate științific, cu exporturi, creșterea animalelor și agricultură organizată.

Astăzi, despre aceste locuri nu mai știm aproape nimic.
Casele s-au ruinat, moșiile s-au împărțit, pământurile s-au dat, iar memoria a rămas doar în cărți.

În Teleorman, când mergi prin câmp, prin sate sau pe lângă conacele vechi, nu vezi doar asfalt, șanțuri, case ori terenuri. Calci — la propriu — pe sute de ani de istorie.
Pe mândrie, pe conflicte, pe moștenire, pe decizii care au schimbat vieți, sate și destine.

S-a vorbit mereu despre sărăcie și lipsuri.
Dar prea puțin despre anii în care Teleormanul a însemnat progres, agricultură modernă, avere, inovare și oameni care au ridicat sate întregi.

Începând de acum, vom publica episoade despre Teleormanul de ieri: cine au fost marii moșieri, cum arăta viața pe moșii, ce averi s-au făcut, ce s-a pierdut și ce s-a păstrat.

Promitem un lucru: veți descoperi un Teleorman cu totul diferit de imaginea pe care o avem azi.

Episodul 2 va fi despre cei mai mari proprietari și conacele lor.
Unele mai există. Altele au dispărut fără urmă.

F.I. - 24newsro